MAREA UNIRE 💖💛💙

                                                                                                                             

      

        România a participat la Primul Război Mondial cu scopul eliberării teritoriilor românești aflate sub stăpânire. Aceste teritorii sunt Transilvania, Basarabia și Bucovina! În anul 1918 aceste teritorii s-au unit rând pe rând cu România.

                                             💬BASARABIA

           

                Basarabia a fost primul teritoriu care s-a unit cu România în anul 1918. În urma revoluției Borșevică din luna octombrie 1917, Imperiul Țarist s-a destrămat, iar România a organizat "Congresul Ostașilor Moldoveni" la Chișinău în noiembrie 1917 unde au decis formarea unui organism reprezentativ numit "Sfatul Țării" condus de Ion Inculeț.

        La 2 decembrie 1017 a fost proclamată Republica Moldovenească Autonom, iar în data de 24 ianuarie 1918, aceasta și-a proclamat independența.

        La 27 martie 1918, Sfatul Țării a proclamat unirea Basarabiei cu România. Pe 27 martie, Sfatul Țării a votat prin vot nominal deschis în favoarea Unirii cu România, declarația Sfatului Țării menționând că: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna SE UNEȘTE CU MAMA SA, ROMÂNIA”. Declarația de unire se încheia cu cuvintele: „Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururea și totdeauna!”

                Condițiile unirii, puse de majoritatea românească, menționate în declarația specifică a Sfatului Țării, au fost următoarele:

1. Sfatul Țării urma să ducă la bun sfârșit o reformă agrară, după nevoile și cererile norodului; aceste hotărâri se vor recunoaște de guvernul român;
2. Basarabia avea să-și păstreze autonomia provincială, având să aibă propriul său organ legislativ, Sfatul Țării, ales prin vot universal, egal, direct și secret;
3. Sfatul Țării avea să voteze bugetul local;
4. Recrutarea armatei se va face în principiu pe baze teritoriale;
5. Legile locale și forma de administrare puteau fi schimbate de parlamentul român numai cu acordul reprezentanților locali;
6. Drepturile minorităților din Basarabia urmau să fie garantate prin lege și respectate în statul român;
7. Doi reprezentanți ai Basarabiei aveau să facă parte din guvernul central român, acum desemnați de actualul Sfat al Țării;
8. Basarabia urma să trimită în Parlamentul României un număr de reprezentanți proporțional cu populația regiunii;
9. Toate alegerile din Basarabia aveau să fie organizate pe baze democratice, urmând să se bazeze pe votul direct, egal, secret și universal;
10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinței, a adunărilor și toate libertățile obștești vor fi garantate prin constituție;
11. Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerii din urmă sunt amnistiate.

💬BUCOVINA

            Bucovina a fost al doilea teritoriu care s-a unit cu România în 1918. Unirea s-a realizat în condițiile în care Imperiul Austro-Ungar se destrăma.

            La sfârşitul lunii octombrie 1918 a izbucnit revoluţia la Viena, la 11 noiembrie împăratul Carol I de Habsburg a abdicat, iar Austria a devenit republică.

Pe ruinele monarhiei habsburgice au apărut noi state (Polonia, Cehoslovacia), iar altele (România, Iugoslavia) şi-au întregit unitatea teritorială; la rândul lor, Austria şi Ungaria au devenit state independente.

            În ziua de 4/17 octombrie 1918 deputaţii români în Parlamentul de la Viena au decis să facă uz de dreptul popoarelor la autodeterminare şi au constituit Consiliul Naţional Român din Austria. La 9/22 octombrie apărea la Cernăuţi gazeta "Glasul Bucovinei", în jurul căreia s-au grupat principalele personalităţi politice şi culturale ale românilor, care au militat pentru unirea Bucovinei cu patria mamă.

            Întrunită la Cernăuţi sub preşedinţia lui Iancu Flondor, "Consiliul Național Român" a Bucovinei, a hotărât, la 14/27 octombrie, unirea acestui, teritoriu cu România. Totodată, a fost ales un Consiliu Naţional, pentru rezolvarea problemelor recente.

                                                                                              

        Publicația ”Glasul Bucovinei” în care Ion Nistor anunță hotărârea Congresului general al Bucovinei de unire cu România.

💬TRANSILVANIA

                    A fost ultimul teritoriu care s-a unit cu România. Lupta de eliberare a românilor din Transilvania s-a intensificat la sfârșitul Primului Război Mondial. La 29 septembrie/12 octombrie 1918, Comitetul Executiv al Partidului Național Român a adoptat Declarația privind "independența națiunii române", care a fost citită la 5/18 octombrie 1918 de deputatul Alexandru Vaida-Voevod în Parlamentul Ungariei.Această unire s-a produs pe fondul destrămării Imperiului Austro-Ungar în toamna anului 1918. În data de 31 octombrie 1918 s-a constituit "Consiliul Național Român Central" alcătuit din 6 membrii PSD și 6 membrii PNL. Între 13-15 noiembrie au avut loc tratative într-o delegație română și una maghiară, dar au eșuat, drept urmare puterea statului român a fost preluată de consiliile românești. 

                   La 1 decembrie 1918 a avut loc la Alba Iulia Marea Unire Națională. Au participat peste 100.000  de români, veniți din toate colțurile țării și 1228 de delegați. Într-o atmosferă de mare entuziasm Vasile Goldiș a citit "Rezoluția Adunării de la Alba Iulia". S-a decis astfel unirea Transilvaniei cu România și formarea a 2 organisme "Consiliul Dirigent" condus de Iuliu Maniu și "Marele Sfat Național", care să conducă Transilvania până la  unirea deplină.