MAREA UNIRE DE LA 1 DECEMBRIE 1918, POVESTITĂ DE O PARTICIPANTĂ LA EVENIMENT (STUDIU DE CAZ)

 

Citiți cu atenție următorul articol!

Acest articol aparține Serviciului Alba al Arhivelor Naționale,  publicat vineri, 27.11.2020. Link articol https://alba24.ro/foto-document-marea-unire-de-la-1-decembrie-1918-povestita-cu-sufletul-la-gura-de-o-participanta-la-eveniment-147934.html

       Este vorba despre Elena Căpâlneanu din Unirea II care, în anul 1968, la aniversarea unei jumătăți de secol de la Unire, a rememorat evenimentele la care a luat parte în 1918.

       "Amintirile mele despre acele zile premergătoare unirii Transilvaniei cu ţara „Mamă” îmi sunt deosebit de clare, fiindcă bucuria, trăirea acelor zile de însufleţire, au fost copleşitoare.

      Un sat curat românesc, aşezat pe valea Mureşului: Vereşmort. Soţul meu, Iuliu Căpâlneanu, preot român greco catolic paroh acolo din 1910 a fost un mare animator naţionalist, ţinând conferinţa la adunări poporale în tot despărţământul Vinţu de Sus şi în alte plase unde era invitat. La aceste adunări, românii noştri tineri şi bătrâni, femei şi bărbaţi se grăbeau să înţeleagă falnica lor obârşie daco-romană, nedreptatea trăirii într-o împărăţie străină şi dreapta dorinţă de unire a tuturor românilor. 

    Intrarea României în primul război mondial împotriva Austro-Ungariei, a trezit speranţe mari în sufletele ardelenilor. „Acum ori niciodată”, se cânta în surdină în casele noastre. Nici măcar aparenta înfrângere a românilor din România n-a izbutit să stingă speranţele. Soţul meu şi cu mine profitam de orice ocazie să venim într-ajutorul celor închişi în temniţele din Cluj pentru atitudinea lor românească.

    În toamna anului 1918 atmosfera era în izbucnire. Veşti îmbucurătoare de pe fronturi. Un comerciant ambulant Burete Pompei, din satul nostru, sosind în dimineaţa lui 30 sau 31 octombrie ne-a comunicat că în Budapesta soldaţii nu se mai supun comandanţilor, ba că se reîntorc în dezordine de pe fronturi. Aceste veşti erau încurajatoare.

    La 1 noiembrie veştile bune despre rebeliune, deci descompunerea Imperiului Austro-Ungar, ne-a fost confirmată de sosirea a doi foşti condamnaţi politici, trădători de patrie maghiară, eliberaţi de către rebeli din închisorile din Cluj, dr. Aristotel Banciu din Bucureşti şi prof. Giurgea.

    Au urmat zile splendide de mişcare în întreg poporul. Strânse legături între plase şi judeţ, primind instrucţiuni de la oamenii mari, pe măsura timpului, ce erau la conducerea Partidului Naţional. Se pregătea Marea Adunare.

    În 30 noiembrie dimineaţa am plecat cu trăsura la Teiuş. În drum am ajuns coloane de militari nemţi ce se întorceau învinşi, în ţara lor. Aproape toţi bărbaţii din Vereşmort au plecat cu trenul spre Alba Iulia.

    La Alba Iulia, iarna îmbrăcase oraşul în alb, dar ce căldură în sufletele noastre! Mulţimea sosea şi se urca în cetate în cântece, în urale, în strigăte de bucurie. Într-un loc era o masă compactă de oameni cu un drapel roşu conduşi de marii naţionalişti, Jumanca şi Flueraş.

    Ordinea pe străzi, peste tot era menţinută de batalionul gărzilor de moţi îmbrăcaţi în haine ţărăneşti (albe) moţeşti. Tribune peste tot, de pe care se vorbea mulţimii.

    La Sfatul Marei Adunări Naţionale erau conducătorii în frunte cu episcopii celor două biserici Dr. Iuliu Hosu şi Dr. Miron Cristea şi delegaţii.

    După hotărârea Marelui Sfat, pe la orele 12, întreg Sfatul a ieşit pe câmpul din cetate unde era adunată mulţimea imensă în jurul tribunelor şi la tribuna principală episcopul Iuliu Hosu a citit hotărârea de alipire de bună voie şi pentru totdeauna cu ţara mamă. În acel moment a fost un delir ce nu se poate cuprinde în cuvinte. Cântece, dans îmbrăţişări, plânsete de bucurie".

             Rezolvați următoarele sarcini!

1. Cum o cheamă pe participanta care a relatat amintiri de la Marea Unire?

2. Ce cântec se intona în casele ardelenilor odată cu intrarea României în Primul Război Mondial împotriva Imperiului Austro-Ungar?

3. Ce a comunicat comerciantul ambulant Burete Pompei oamenilor din satul Vereșmort?

4. Unde au plecat aproape toți bărbații din Vereșmort?  Cu ce vehicul au plecat?

5. Comentați următoarele propoziții: "După hotărârea Marelui Sfat, pe la orele 12, întreg Sfatul a ieşit pe câmpul din cetate unde era adunată mulţimea imensă în jurul tribunelor şi la tribuna principală episcopul Iuliu Hosu a citit hotărârea de alipire de bună voie şi pentru totdeauna cu ţara mamă. În acel moment a fost un delir ce nu se poate cuprinde în cuvinte. Cântece, dans îmbrăţişări, plânsete de bucurie".

6. Tu cum ai fi reacționat dacă erai unul dintre românii care au participat la Marea Unire?

7. Imaginează-ți că poți purta un dialog cu doamna Elena Căpâlneanu! Îi poți adresa 3 întrebari. Care ar fi acele curiozități pe care ai vrea să le afli de la aceasta?